De-a albinele – pictura fara contur

Eu sunt total impotriva desenului si a picturii in contur. Conturul ingradeste, limiteaza, nu te lasa sa te autocorectezi, nu te invita la creativitate. Desi uneori copiii isi mai traseaza conturul diferitelor forme cu creioanul, eu ii incurajez mereu sa picteze pur si simplu cu pata de culoare ce poate deveni orice.

Pe de alta parte, temele pe care le propun sunt generoase. Desenati albine, stupi. Desenati ce considerati voi ca are legatura cu acest subiect. Fiecare are alta viziune. Cand vad 30 de desene / picturi / colaje care seamana perfect intre ele, imi pun un semn de intrebare.

Pe dinafara stupului.

Si inauntrul lui.

Din 32 de copii, doar unul a desenat o singura albina, doar unul a desenat un interior al stupului, doar unul stupi asezati pe un deal. Ceilalti au abordat stupii clasici si cei ai albinelor salbatice. Unele albine au ac, altele nu. Unele desene sunt migaloase, cu extra detalii, altele sunt de respiratie larga, schematice.

Insist foarte mult ca desenul final sa arate ca o poza din carte, sa spuna o poveste, sa aiba o actiune, o atmosfera, pagina sa fie acoperita in intregime. Ne intereseaza pozitionarea elementului de greutate – pe mijloc pentru ca desenul sa aiba echilibru, ocuparea proportionala a paginii – sa evitam ca unele locuri sa fie prea aglomerate si altele sarace in detalii, sa nu exageram cu detaliile totusi. Nu folosim negru! – consider ca la aceasta varsta culoarea neagra trebuie folosita cu prudenta, limitat. Cand un copil deseneaza cu negru, cu negru mult care invadeaza, inseamna ca e foarte necajit / suparat / stresat.