Ce mai facem la educatie fizica? – Parkour, o disciplina a sinelui

Din categoria Colaborari: Va fac cunostinta cu Vlad Socol, invatator suplinitor la clasa a II-a la o scoala din Bucuresti. Vlad e pasionat de parkour si integreaza aceasta activitate la clasa sa, la orele de educatie fizica. Mi se pare foarte important ca pasiunile noastre sa devina parte din munca noastra. Si faptul ca asa le putem transmite copiilor ideea ca ne putem folosi si ne putem transfera cunostintele dintr-un domeniu in altul. Sau ideea ca ii putem inspira si pe altii cu ceva ce ne place foarte mult. Pe Vlad il gasiti si pe pagina lui de Facebook despre parkour, FlowMindsParkour. Iata mai jos articolul sau.

 

 

Parkour – o disciplina a sinelui

Despre ce e vorba?

Cu siguranta ati vazut persoane care parca ar fi sfida gravitatia, sarind de pe un bloc pe altul sau mergand pe pereti si dandu-se peste cap intr-un ritm ametitor. Ii vezi in orice loc posibil: pe strada, in parc, in metrou, in sali, la munte, la mare, pe scena de la un Talent Show, pe rampele de la piscina, facand miscari la vederea carora parca iti sta inima in loc. Daca te apropii de unul dintre acesti tineri si ii intrebi ce fac, iti vor spune cu siguranta ca fac parkour.

Ce este parkour?

Parkour reprezinta o arta ce are drept cuvant cheie – miscarea. Practicantul (traceur) are ca scop depasirea obstacolelor dintr-un mediu complex intr-o maniera cat mai rapida si eficienta, utilizand doar corpul si forta proprie. In filosofia proprie asupra acestei discipline, practicantul adera la urmatoarele principii:

1. Improvizeaza, adapteaza, depaseste. Orice obstacol poate fi depasit, indiferent ca este unul fizic, mental sau emotional, prin formularea de solutii adaptate la situatie si context. Parkour este o stare de spirit, dincolo de un set de miscari.
2. Miscarea fizicului e reflexia procesului mental. Parkour este o disciplina prin care un proces psihic este solutionat fizic. Practicantul isi dezvolta autocontrolul, increderea de sine si gandirea critica prin exemple fizice, concrete (depasirea obstacolelor fizice si mentale).
3. Autocunoastere. Parkour este calea sinelui, orice practicant avand propriul stil, ritm, precum si propria gandire, imaginatie si evolutie. Parkour este o stare de spirit a sinelui, manifestata fizic, o cale proprie, nu o competitie. Aceasta arta provoaca practicantul sa vada mediul dintr-o perspectiva noua, apeland la imaginatie pentru gasirea solutiilor in depasirea obstacolelor.

           

Ce implicatii are?

Luate pe rand, la nivel individual, contributiile acestei practici conlucreaza la imbunatatirea individului pe diverse laturi. Intervin aici dezvoltarea personala, dezvoltarea fizica si a gandirii logico-strategice si matematice, toate presupunand un aport specific din partea practicantului. Traversarea unui traseu de o anumita complexitate necesita concentrare si aduce cu sine o dezvoltare a capacitatii de a identifica rute sigure ori rapide, dupa caz, si a capacitatii de a solutiona diverse situatii. Spre exemplu depasirea unui obstacol poate sa iti garanteze un timp mai scurt, insa poate necesita o performanta ridicata. In egala masura gandirea matematica este solicitata pentru ca fiecare practicant trebuie sa isi ajusteze pozitia si corpul in timpul miscarii astfel incat sa depaseasca obstacolul. Depasirea obstacolelor presupune si constientizarea starii mentale prezente, deci atentia este dirijata inspre solutionare mai degraba decat ingrijorare (ca nu ar putea depasi). Altfel spus, limitele sunt impuse de catre practicant si tot acesta si le depaseste, gradual.

 

Esti motivat

Din punct de vedere colectiv, orice practicant face parte din comunitate. Fiecare are un stil propriu de exprimare prin parkour, aduce cu sine contributia personala si o impartaseste celorlalti. La fel cum isi imbunatateste experienta cu ajutorul colegilor. De aceea numeroasele workshopuri de pretutindeni sunt concentrate pe sharing.

Bineinteles, niciun practicant nu ajunge sa sara de pe o cladire pe alta din prima zi. In primul rand pentru ca intervine frica si lipsa experientei. De cand antrenez, am observat multi cursanti care au prezentat o incredere sporita in ei insisi, odata ce si-au depasit frica fata de un obstacol si au stapanit tehnica unei miscari. Asta deoarece solutionarea acelui obstacol depindea de formularea unei strategii din partea practicantului, deci un proces psihic solutionat fizic. De asemenea si ceilalti membri din comunitate pot ajuta practicantul la gasirea unei solutii. Din acest motiv aceasta disciplina poate fi practicata in general la orice varsta, in cadrul unui grup variat ca varsta si experienta.

 

De ce parkour?

Din postura de antrenor, vad parkourul ca pe un pas major in educatia copiilor. Si acum, si pentru viitor. Pentru mine disciplina asta e o calatorie. In sine. Am inceput inca din adolescenta, când descoperisem ca pot sa ”merg pe pereti”. E o calatorie care inca este in curs si astazi. Am aflat ca la aceasta cale adera multi tineri si mi-am amintit de primul meu wall-run, de libertatea de a fugi pe orizontala. Si de toate momentele in care mi-a fost frica sa-mi depasesc limitele. Si de adrenalina de dupa ”acel” salt. Cu toate acestea, fiecare salt facut prima oara nu era ca plimbarea in parc. Pentru a stapani miscarea e nevoie de efort fizic, concentrare si perseverenta din partea practicantului. In aceeasi idee, nu e o disciplina pe care sa o practici in blugi. Parkour necesita imbracaminte si incaltaminte adecvata – pantofi si pantaloni sport.

 

Unde si cum?

Dupa 14 ani am hotarat ca e momentul ca si urmatoarele generatii sa descopere aceasta disciplina. Am aflat ca multi tineri se accidenteaza incercand sa practice parkour,  nu au niciun indrumator si nicio metoda de organizare. Am decis sa organizez mai multe ateliere pentru a aduce aceasta disciplina intr-un mod sigur si structurat. De 2 ani  antrenez copiii sa se descopere pe sine prin exercitiile si traseele de la cursuri, dar si de la clasa, ca invatator suplinitor pentru clasa a II a, in cadrul scolii Explore100 din Mogosoaia.  Partea frumoasa din aceasta disciplina este ca poti extrage diverse practici pentru o varietate de situatii, fie ca e vorba de educatie fizica, gândire logica, jocuri de echipa ori dezvoltare personala.

 

 

Parkour – metoda interdisciplinara

Sunt multe elemente comune intre parkour si celelalte categorii mentionate. Din acest motiv le-am integrat si la clasa.  Am integrat, de exemplu in cadrul orelor de educatie fizica: incalzire, aterizare, lansare, saritura in lungime de pe loc, saritura din 3 pasi etc. Complexitatea unui traseu implica practicantul sa urmareasca o strategie formulata de el insusi pentru a-l depasi, astfel gandirea logica fiind provocata sa elaboreze mai multe planuri de actiune. De asemenea, uneori este nevoie de ajutorul unei alte persoane pentru a depasi un traseu. Aici lucrul in echipa este o latura semnificativa, precum si cea a dezvoltarii personale prin contributia adusa de sine si prin depasirea propriilor limite.

Din motive de siguranta consider ca este esential sa impartasesc copiilor in timpul orelor de sport de la clasa a-II-a aceste elemente. Cred ca este in interesul tuturor sa stie fiecare cum sa aterizeze si cum sa se rostogoleasca, mai ales daca se intampla sa se impiedice. Copiii sunt energici din fire, iar miscarea pe care o fac este esentiala pentru dezvoltarea lor psihomotorie.

 

Hai mai departe!

George Hébert include mersul, saritul, alergatul, miscarea patrupeda, cataratul si mentinerea echilibrului ca miscari de baza pentru orice persoana. Fiind importante, am incercat sa introduc orele de parkour ca parte integranta a orelor de educatie fizica. Am inclus și miscarile menționate ca parte din curriculum. Insa in final am decis sa tin cursurile separat, utilizand locatii din Mogosoaia si o sala din Buftea pentru antrenamentele cu specific parkour. Copii cu varstele de peste 4 ani incep prin a-si dezvolta miscarile fundamentale (mers, sarit, alergat, miscare patrupeda, catarare, echilibru). Treptat, în functie de capacitatile fiecaruia, ei deprind natural unele miscari, necesitand doar indrumare tehnica (e.g. vault – trecere peste obstacol utilizand un impuls din picioare si un control adecvat al directiei din maini). După acest nivel al miscarilor de baza (vault, monkey, precision, cat-leap, turn, etc), copilul dobandeste o experiența propriu-zisa pentru a exersa în trasee mai complexe.

 

 

Mai multe: FlowMindsParkour. Iata aici si un video.

Vlad

Ce parere ai? Lasa-ne impresiile tale intr-un comentariu. Ce activitati deosebite faci la educatie fizica?

Sau, in alta ordine de idei, daca ai o pasiune pe care o transmiti elevilor tai, la clasa, scrie despre ea.

Alte articole din seria Colaborari: Harta mintii, Joc cu betisoare.
Ema