Inainte de a citi articolul acesta, te invit sa arunci o privire pe un articol anterior despre evaluarea initiala Aici. Apoi stai si reflecteaza doua minute la ce stii despre evaluarea formativa si despre cea sumativa. Cum le-ai folosit la clasa in ultimul an? Care au fost greutatile sau care au fost momentele de succes? De ce ii evaluezi pe elevi? Cat este evaluare, cat este autoevaluare, cat este evaluare din partea colegilor? Am gasit un citat care mi-a placut tare mult si care se potriveste de minune acestui articol: Robert Stake – “Cand bucatarul gusta supa, e formativ; cand clientul gusta supa, e sumativ.”
Mi se pare mie sau evaluarea e privita mereu ca un bau – bau? Notele au devenit tinte de atins. Copiii cred ca un FB sau un 10 reflecta ce sunt ei, ce stiu. Legata in acest fel de note, evaluarea isi pierde din scopul sau instructiv. Lucrarile de control sau tezele sunt ceva ce sperie. Evaluarile nationale sunt motive de stres, nu de invatare. Prea mult se orienteaza evaluarea pe teste scrise, pe articularea elevilor cu note, prea mult pentru a-i prinde ca iar nu stiu. Daca rasucim putin, s-ar putea sa descoperim ca un elev nu se descurca prea bine la testul de evaluare, dar prezinta minunat in fata colegilor ce a lucrat. Si atunci de ce nu ar fi aceasta modalitatea prin care sa fie evaluat si apreciat si notat? Ca sa ii prindem pe copii in procesul de invatare, ar trebui ca si momentul de evaluare sa fie unul chiar distractiv, interesant, creativ. De ce trebuie sa fie scortos, rutinat, greu? In fond, in viata, nu ni se dau teste scrise, ci trebuie sa construim o casa, sa reparam o teava, sa alegem cum sa economisim.
Evaluarea formativa e ca un termometru
E un tip de evaluare ce se aplica in momentul invatarii, adica pe parcursul unitatii de invatare sau al capitolului. E formata din mici verificari, orale sau scrise, in timpul orei de curs sau la sfarsit, o data la doua zile sau de cate ori profesorul doreste sa vada cum si-au insusit elevii cunostintele. E de folos deoarece poate da un feedback de moment, real, semnaleaza ce au inteles sau nu copiii si in acest fel profesorul poate relua unele activitati ori explicatii.
- Rolul evaluarii formative nu e de a-l prinde pe elev daca stie sau nu.
- E un instrument de masurare, e ca un termometru. E ca atunci cand faci supa si din cand in cand o gusti ca sa stii daca mai adaugi sare, daca s-au fiert legumele.
- Intr-un capitol sau la o unitate de invatare cunostintele se leaga unele de altele, iar invatarea se face cu pasi mici, din aproape in aproape. Daca primele cunostinte nu au fost intelese, nu se poate trece mai departe. Revenim la oala cu supa: ai pus legumele, dar ele nu vor fierbe daca nu ai pus si apa. Asa e si cu evaluarea formativa: verifici azi daca elevul a inteles pentru ca maine sa stii de unde pornesti: ori te opresti sa mai explici ori treci la pasul urmator.
- Nu trebuie sa fie neaparat un test scris. Poti lua in calcul evaluari orale, observatia, mici aplicatii, raspunsuri la intrebari, sarcini diferite, lucrul in grup sau in pereche. Explica-i colegului tau…
- Copii, ati inteles? Iar ei raspund: Daaa! dar oare chiar au inteles? Cum faci sa afli daca toti au inteles? Le poti da o sarcina rapida in clasa sau una pe care sa o rezolve acasa, astfel incat sa demonstreze ca pot aplica in practica ce au invatat.
- Evaluarile sumative pot fi notate, iar notele sa conteze la nota finala.
Sarcini creative la evaluarea sumativa
Asa cum ii si spune numele, evaluarea sumativa face o suma. La sfarsit de unitate sau de capitol, o astfel de evaluare va masura, global, ce stie si ce stie sa faca elevul dupa ce a parcurs, timp de mai multe ore, un anumit continut. Cumva ne gandim doar la niste evaluari sumative scrise? Poate ca da, avand in vedere ca mereu ni se cere sa demonstram ca i-am evaluat pe elevi si un test scrie e cel mai usor de aplicat si de pastrat. Hai sa depasim momentul scris si sa luam in calcul si evaluari sumative care fac apel la creativitate si la aplicarea cunostintelor in practica. Elevul mic a invatat sa numere pana la 30. Cum il evaluez? Sigur, ii dau si o evaluare scrisa. Dar pot veni si cu o sarcina practica: Gaseste acasa 30 de obiecte de acelasi fel (le poate face poza, le poate aduce la scoala). Esti directorul salii de spectacole, asaza scaunele astfel incat numerele pare sa fie pe partea stanga si numeroteaza toate locurile (pana la 30, desigur). Asaza crescator cartonase numerotate pana la 30.
- Rolul evaluarii sumative nu e de a-l prinde pe elev daca stie sau nu.
- E un termometru mai mare. Supa va fi gustata de client. Adica tot ce ai pus tu, profesorul, in oala, e acum gustat de elev.
- Pentru ca e sumativa, nu ar trebui sa se ocupe de lucrurile marunte. Acestea pot fi evaluate pe parcursul unitatii de invatare sau al capitolului. Asa cum am spus, daca nu stie sa numere, daca nu stie sa le compare, copilul nu va putea la un moment dat sa ordoneze crescator numerele. Pentru capitolul urias al numerelor pana la 1000 spre exemplu, evaluarea formativa poate prelua compararea, ordonarea, iar cea sumativa poate verifica doar o aplicarea in practica a unui continut: estimarea. Asta pentru ca la estimare trebuie sa stii deja sa compari, sa ordonezi, trebuie sa stii formarea numerelor.
- Pentru ca e sumativa, aceasta evaluare sintetizeaza cunostintele si asa si trebuie aplicata. Uitati-va la testele sumative data ca exemple: ele sparg in sarcini mici tot capitolul. Asa ar trebui sa fie? Sigur, e mai comod sa aplici copiilor un test gata elaborat de acest fel, evaluand, iar, dupa ce ai facut asta tot capitolul, aceleasi competente. Ar fi tuturor de folos insa o abordare creativa care sa il invite pe elev chiar sa puna in practica ce a invatat, nu doar sa numere iar crescator asa cum a mai facut si in saptamanile trecute. Ar fi de folos profesorului – pentru ca ar putea masura capacitatea de sinteza a copilului, deprinderea sa de a aplica in practica, felul in care elvul isi foloseste cunostintele, cat e de creativ. Ar fi de folos elevului – sa vada la ce ii folosesc toate numerele pana la 1000, sa vada ca poate fi creativ, sa aiba posibilitatea de a scormoni in mintea sa dupa solutii.
- Proiectele care se intind pe cateva saptamani pot fi luate aici in calcul. Lucrul in grup si in pereche pot fi modalitati excelente de aplicat la o evaluare sumativa. Sarcini de creatie, de constructie, de imaginare – vor incuraja elevii sa aplice in practica ce au invatat. Prezentari in fata clasei – ii vor ajuta pe elevi sa sintetizeze, sa isi pregateasca un discurs.
- Evaluarea sumativa poate fi notata si poate conta la nota finala.
Autoevaluarea si peer review
Dincolo de evaluarea formativa si de cea sumativa, am putea apela de fiecare data si la alte forme de evaluare. Ele nu trebuie notate in niciun fel. Dar ele dau copiilor posibilitati de a analiza ce e in jur, de a se raporta unii la altii. Ma refer aici la autoevaluare si la peer review sau evaluare din partea colegilor.
- Autoevaluarea – Nu se refera la a-i intreba pe copii daca au inteles. E mai mult decat atat. Si e mai mult decat a-si acorda singuri fete zambitoare sau serioase. Cum apreciezi ce ai lucrat? Ce iti place cel mai mult? Care exercitiu a fost greu si care a fost usor si de ce? Care sunt aspectele la care trebuie sa mai lucrezi? Ce poti explica foarte bine si colegilor? Cum crezi ca poti folosi acest lucru in viata ta?
- Peer review – evaluare din partea colegilor. Un aspect foarte important aici: Sa ii invatam pe copii sa aprecieze constructiv lucrarile sau prezentarile colegilor. Ganditi-va la supa voastra. Cum va simtiti cand cel care o mananca va spune: Nu prea imi place, nu ai pus destula sare, are un gust ciudat? Dar daca v-ar spune: I-ar mai trebui putina sare? Care e nuanta care va motiveaza? Asa e si la clasa. Ce iti place la lucrarea colegului tau? Ce crezi ca i-a iesit foarte bine? Unde mai are de lucrat? Ce ar putea adauga? Ce vrei sa iti explice din lucrarea sa? Pune-i o intrebare.
Care sunt ideile care iti vin acum in minte legat de evaluarea formativa si de cea sumativa? Ce forme de evaluare ai folosit la clasa si au avut succes, copiii au simtit ca le e de folos, iar tu ai obtinut rezultate concludente?
Alte articole pe blog: La scoala: Ii invatam sa invete?, Ce facem cu scoala online?.
Ema