Lecția de geografie – Orientarea în orizontul apropiat

A doua lecție de geografie de la clasa a IV-a mi-a ridicat puțin mingea la fileu: m-am gândit să îi prind pe copii în spațiul de învățare cu un joc și cu ceea ce le place lor cel mai mult: tehnologia. Mi-am spus că nu are ce să fie greu la a te orienta, sigur copiii au mai văzut o hartă, sigur vor ști să explice, să dea indicații. Ei, dar nu a fost chiar așa. În fața unei hărți simple, unii dintre ei s-au simțit pierduți. Nu e vorbă ca s-au calibrat rapid. Însă e de lucrat la a da indicații, la a stabili repere. Va spun mai jos cum am gândit lecția de orientare.

În pauză am scris titlul pe tablă. Mă ajută să câștig timp. Au anticipat ce urmează. Am recapitulat însă ce au învățat ora trecută: ce este orizontul apropiat, care e diferența dintre sat și oraș, despre cartier. Dar cum ne orientăm în cartier? De aici am pornit lecția de față. Ne-am imaginat că o persoană vrea să știe cum ajunge la școala noastră. I-am ajutat pe copii să dea indicații, să caute repere și să sugereze o adresă, adică să meargă de la metodele vagi la metodele precise.

Pe tablă și în caiete au scris cuvinte cheie care le vin lor în minte atunci când se gândesc la orientare și la cum spun cuiva cum să ajungă într-un anume loc: destinație, indicații, repere, localizare, poziție, adresă, direcție. I-am invitat să se gândească în ce context folosesc aceste cuvinte, cum caută taximetristul o locație, cum dai repere.

Orientare pe harta cartierului

Jocul cu harta de la Twinkl ne-a fost de mare folos. Găsiți jocul AICI. Am printat harta color, pe hârtie A3. Am împărțit elevii în grupuri de câte 4. Fiecare grup a primit o hartă. La un moment dat fiecare grup a primit și mici cartonașe cu obiecte de plasat pe hartă. Cu o zi înainte Filip mă ajutase și decupase el toate cartonașele. Iată ce activități am avut cu această hartă:

1. Numiți 2 străzi de pe hartă. Elevi din 3 echipe ne-au spus 2 străzi, ceilalți le găseau la ei pe hartă. Am vrut să mă asigur că ei știu să citească desenul, că știu ce o e stradă.
2. I-am îndemnat să explice care e diferența dintre strad și bulevard, ne-am gândit dacă avem bulevarde în oraș.
3. Alte 3 echipe ne-au spus câte 2 clădiri, ceilalți le-au căutat la ei pe hartă.
4. Jocul are și niște cartonașe cu sarcini. De exemplu: Mergi pe strada Florilor, virează la dreapta, treci de casa Elenei. Ce se află în capătul străzii?
5. Le-am împărțit cartonașele cu obiecte. Un elev ni le-a numit pe toate ca să mă asigur că au înțeles ce reprezintă.
6. O parte dintre cartonașe precizau ca micile obiecte să fie așezate pe hartă în anumite poziții. de exemplu: Plasează mașina de înghețată în parc.
7. Apoi un alt elev din fiecare echipă a spus celorlalți unde pe hartă să plaseze un anume obiect.

Harta 3D de la Google Earth

Un alt moment din lecție a fost cel în care i-am lăsat pe elevi să exploreze cu Google Earth. O parte dintre ei știau deja, alții încercaseră de câteva ori. Google Earth se folosește de locația ta ca să îți arate unde te afli. Poți seta să vezi 3D împrejurimile și acest lucru e spactaculos pentru copii. Au văzut școala și strada. Am explicat cum funcționează Google Earth și cum înregistrează mașinuța de la Google imaginile. Unii și-au căutat casele, alții locul unde lucrează părinții. Aplicația se instalează și pe telefon, e intuitivă, copiii se descurcă ușor. Eu am proiectat și pe tablă, deoarece e impresionant când văd imaginile mari.

Iată ce temă au primit:

• să caute adresele a 3 instituții din oraș: Spitalul Municipal, Biblioteca Județeană și Primăria;
• să se joace cu Google Earth, „să meargă” la Polul Nord și pe alt continent;
• să descrie traseul de la casa sa până la școală.

Va invit sa scrieti in comentarii idiele voastre legate de aceasta tema. Oare ati construit cu copiii un cartier? Ati citit o carte care trateaza subiectul orientarii pe harta?

Alte articole pe blog: Copacul cu 13 etaje, Zoom cu un copil.

Ema