Ideea acestui articol pentru ora de citire a aparut dupa ce am recitit metodica Alinei Pamfil: Limba si literatura romana in scoala primara. Se vorbeste in carte de patru etape in receptarea textului literar: „prelectura, prima lectura, seria relecturilor si postlectura”. Ma opresc acum la prima dintre ele, prelectura. Ati corela-o cu captarea atentiei? Ce activitati credeti ca s-ar incadra in aceasta etapa?
Cum intri in lumea textului
După cum si spune Alina Pamfil, prelectura este „intrarea in lumea textului”, e o etapa de „conturare a orizontului de asteptare”. De ce avem nevoie de o astfel de etapa?
Cu siguranta ca atunci cand ati vrut sa cumparati o carte de la librarie sau sa imprumutati una de la biblioteca ati cautat sa cititi pe coperta o recenzie, cateva randuri de prezentare a cartii, ceva care sa va convinga. Aceasta e prelectura. Sau poate cineva v-a prezentat o carte, v-a spus cum i s-a parut si in urma acestei prezentari v-ati decis sa o cititi. Si aceasta e prelectura. Sau ati vazut cartea undeva si v-a placut coperta ei. Si aceasta e prelectura.
Adusa in sala de clasa, la ora de citire, etapa prelecturii are rolul de a deschide portita curiozitatii. Copiii au la indemana, tot timpul, manualul scolar. Ei invata la un moment dat ca intr-o anumita zi veti trece sa studiati un text nou. Ei stiu deja că e vorba despre Apolodor sau despre Dl Goe. Atunci cum ii mai surprindem? Cum ii facem curiosi? Poate au si citit acasa textul din manual, poate au lecturat chiar intreg volumul. Cu alte cuvinte ei au intrat deja in lumea textului. Dar oare sunt convinsi? Cum ii atragem si cum ii tinem in text? Cum le aratam ca textul e important?
Etapa de prelectura ar putea fi momentul de captare a atentiei de 3-5 minute sau ar putea fi, in viziunea mea, chiar o lectie anterioara, intreaga, un preambul pe o anumita tema. Ar putea fi legata de un continut de la dezvoltare personala, stiinte, educatie civica, istorie.
Vocabularul
Alina Pamfil propune in cartea sa cateva activitati pentru etapa prelecturii. Una dintre ele este legata de vocabularul textului. Iata cateva idei mesterite de mine:
- Scrieti pe tabla cateva cuvinte din textul pe care il veti studia. In functie de nivelul clasei, pot fi cuvinte cunoscute sau necunoscute. Cereti elevilor sa stabileasca o legatura intre ele. Sau sa isi dea cu parerea asupra sensului lor si scrieti explicatiile pe tabla; pe parcursul lecturarii indemnati-i sa stabileasca daca au avut dreptate.
- Alcatuiti familia de cuvinte a unui cuvand cheie pentru text.
- Scrieti pe tabla cateva cuvinte si rugati copiii sa gaseasca sinonimele sau antonimele. Acestea din urma ar putea fi descoperite in text.
- Scrieti pe tabla 2-3 cuvinte cheie pentru text si rugati copii ca dupa lectura sa explice daca acestea pot reprezenta textul. Si, desigur, pot adauga si alte cuvinte importante pentru textul citit.
- Alegeti 3-4 substantive si cereti sa fie transformate in adjective sau verbe. Acestea din urma vor fi descoperite in text.
- Cautati cuvinte care rimeaza. Nu trebuie sa fie multe. 2-3 e suficient, etapa de prelectura nu trebuie sa dureze intotdeauna mult.
- Scrieti pe tabla cuvinte amestecate si rugati copiii sa le aseze in ordine pentru a forma un enunt. Rugati-i sa urmareasca pe parcursul lecturii daca enuntul se potriveste textului si la sfarsit ar putea explica. Sigur, ar putea fi un enunt care nu se potriveste textului: El (Fram) era un urs ce dorea sa ajunga in padurile amazoniene.
Imagini despre text
De obicei textele din manualele scolare au cate o imagine. Se poate ca nu toate imaginile sa incite la discutii. Iata cateva activitati pe care le-am relizat eu de-a lungul anului scolar:
- Aduceti o imagine a unui personaj si discutati despre ea.
- Cautati o imagine cu o situatie similara cu cea din text.
- Rugati copiii sa priveasca un sir de imagini si sa le aseze in ordinea in care cred ei ca se petrec actiunile. Apoi urmariti, de-a lungul lecturii, daca au avut dreptate.
- Prezentati o imagine si cautati titluri potrivite pentru ea. Puteti scrie titlurile pe tabla pentru a vedea la sfarsitul lecturii care e cel mai potrivit.
- Daca elevii altei clase sau din generatia trecuta au realizat desene pentru textul respectiv, folositi-le.
- Daca exista un film, prezentati-l copiilor. Apoi, dupa lectura, urmariti daca filmul respecta textul si discutati care sunt modificarile si de ce cred ei ca regizorul a decis sa schimbe ceva.
- Desenati pe tabla, cu creta, sau pe foi mari de desen, un singur aspect din text. Faceti predictii asupra textului care urmeaza a fi citit.
- Coperta – Daca elevii nu stiu deloc textul, poate nu e unul din manual, si le prezentati o carte, faceti predictii pornind de la coperta.
Ora de citire incepe cu o conectare
- Ceva de mancare. Observati ca marile basme si povesti contin ceva de mancare. Nu degeaba familia se aduna in jurul mesei, iar afacerile importante se discuta la un pranz. Daca in textul respectiv apare un aliment, rontaiti din el. La unul dintre textele noastre am servit copiii cu gris cu lapte. Pe cuvant, nu imi amintesc acum despre ce text era vorba, dar personajele mancau gris cu lapte.
- Dar chiar daca nu apare in text ceva de mancare, nu pierdeti ocazia. Daca e un text despre un iepure, serviti-le copiilor un bastonas de morcov si o frunza de salata. Nu lasati insa lucrurile la nivel de rontaiala de morcovi, porniti discutii, faceti predictii, anticipati ce va urma, puneti intrebari creative.
- Realizati, poate cu o zi inainte, figurine Origami care au legatura cu textul. Ele ar putea fi marionete pentru ora de citire.
- Aduceti un obiect care are legatura cu textul si indemnati-i pe copii sa spuna, dupa lectura, daca e un obiect ce se potriveste.
- Ati putea gasi o melodie ce se potriveste textului? Totusi, as merge mai departe decat a asculta pur si simplu un vals duios de primavara. As merge pe discutii pornind de la respectiva melodie pentru a reliza legatura cu textul.
- Un joc: Rebus, Sudoku cu cuvinte, Spanzuratoarea clasica sau cu o imagine din text. Cum vine Spanzuratoarea aceasta? Doar numele ramane din ea, e una inversata. In loc sa desenati o spanzuratoare, daca textul e cu Habarnam, desenati caroseria unei masini spre exemplu. Alegeti cuvantul pe care vreti sa il ghiceasca elevii. Pe masura ce ei ghicesc literele, desenati rotile, volanul, farurile. Gata! Ati reusit sa porniti masina ghicind cuvantul cheie al textului pe care il vom citi azi.
- Invitati un scriitor care sa faca o introducere cartii, poate chiar autorul textului pe care il studiati.
- Eu le prezint copiilor, daca exista, siteul scriitorului sau al cartii. De regula cartile autorilor straini au astfel de siteuri: Roald Dahl, Andy Griffiths, Julia Donaldson.
Etapa de prelectura ne introduce in lumea textului (atentie, Alina Pamfil vorbeste de o lume si pe buna dreptate e o lume, e taramul interior al naratiunii cu tot ceea ce implica un topos). Pe de alta parte ne si creeaza cadrul optim pentru a-i ajuta pe copii sa faca asocieri si legaturi intre informatii si cunostinte. Si ii ajuta sa integreze in sistemul lor de comportamente si valori ceea ce va urma. Ca o piesa de puzzle care stii unde se va potrivi si ii cauti tintit locul. E ca atunci cand vreti sa faceti sport si aveti un moment de incalzire, foarte necesar moment pentru ca toate articulatiile si toti muschii sa functioneze bine. Eu ii dau mai multa valoare prelecturii decat a fi un moment de captare a atentiei la ora de citire. O vad prelungindu-se in ziua de ieri si prin alte subiecte ca sa ma ajute sa creez o punte de intelegere.
Sigur, etapa aceasta ar putea fi si mai spectaculoasa, fiecare poate decide in functie de clasa pe care o are si in functie de text. Se pot crea decoruri interesante, puteti aduce un costum de carnaval care are legatura cu textul. Puteti ruga un elev sa se costumeze.
Gasiti cartea de metodica AICI. V-o recomand, e o carte minunata, foarte folositoare, de actualitate.
La voi cum e? Ce idei aveti pentru ora de citire? Ce functioneaza in clasa voastra? Va invit sa lasati un comentariu cu exemple de activitati.
Alte articole pe blog: Ce carti citesc copiii?, 20 de activitati cu carti.
Ema
Am păstrat de la seria trecuta proiectele de.la lectura. Fie ca sunt postere sau alte forme de prezentare (au fost foarte receptivi la “încearcă ceva nou”), ele au un mini-rezumat si impresii despre carte. Sper sa le fie ghid bun în alegerea lecturilor suplimentare din acest an.
Ce idee buna! Inseamna ca ai avut loc sa le pastrezi. Eu nu am spatiu pentru a pastra de la o generatie la alta. Am vazut insa aceasta practica la scolile private: ei folosesc de la un an la altul lucrari, copiii mai mici vad ce s-a lucrat anul trecut.