vrăjitorul din oz

Vrăjitorul din Oz și cum să valorifici textul

Cartea Vrăjitorul din Oz de Frank Baum e una dintre acele cărți despre care ai putea să vorbești foarte mult și cu orice ocazie. Textul și povestea sunt atât de ofertante, încât ne dau material de lucru pentru toate disciplinele. Am pornit să o recitesc cu gândul să fie o lectură de vacanță. La un moment dat, pe măsură ce citeam, mi-am dat seama că trebuie să îmi notez detalii și să fac însemnări, deoarece textul mi-a înfățișat o mulțime de posibilități de a-l folosi. Vi le prezint mai jos, așa cum mi le-am notat eu.

 

vrăjitorul din oz

Cum sunt descrise personajele în carte?

Volumul pe care îl am este de la Editura Arthur. Va fi de ajutor să știți acest amănunt, deoarece voi scrie mai jos paginile la care mi-am notat ceea ce mi s-a părut interesant de folosit la clasă.

  • Din text se pot desprinde oricare pasaje ce pot fi folosite drept suport pentru conținuturile de vocabular, morfologie, sintaxă. Nu trebuie să vă mai spun eu că poate fi analizată narațiunea, pot fi caracterizate personajele, am putea realiza o hartă a textului pentru fiecare capitol, desene.
  • La pagina 10 este descrisă foarte sugestiv tornada. Am putea cerceta cum se formează o tornadă.
  • La paginile 68, 75, 103 și 108 am găsit fragmente în care se pot identifica adjective, de exemplu: „Erau flori mari, galbene, albe, albastre sau purpurii, pe lângă mănunchiuri mari de maci roșii, atăt de strălucitori încât aproape o orbiră pe Dorothy.” (p. 68). La pagina 98 apar numerale. La fel pot fi căutate enunțuri pentru identificarea substantivelor, a verbelor sau a părților de propoziție.
  • Descrierile de personaje pot fi analizate și pot servi drept model pentru alte descrieri pe care le vor realiza elevii. Îmi place ca înainte de a propune elevilor ceva de lucru să le dau un model, în acest caz îi voi îndemna să observe cum a descris autorul personajele din cartea sa: mătușa (p. 8), Munkinezii (p. 14), sperietoarea (p. 30), pisica ce îi vâna pe șoricei (p. 72), descrierea lui Oz (p. 98).

Ce soluții găsesc personajele din carte?

  • Care organ din corpul nostru este mai important: creierul sau inima? La paginile 45-46 personajele, Omul de Tinichea și Sperie-Ciori, își motivează fiecare dorința, aducând argumente că alegerea fiecăruia e cea mai valoroasă. Dar oare ce cred copiii despre acest lucru?
  • La pagina 48 facem cunoștință cu Leul, care deși e un animal mare, se declară fricos. Dorothy îl apostrofează precizând că se luptă cu cei lipsiți de apărare. Leul spune că el s-a născut fricos. Ne naștem cu frica sau o dobândim? La pagina 52 Sperie-Ciori îi spune leului că: „Regele animalelor n-ar trebui să fie fricos.” Cum vedem noi, cititorii, acest raport dintre un leader și frică?
  • Despre consecințe, toleranță și milă. La pagina 54 Omul de Tinichea calcă pe un gândăcel și îl omoară. El începe să plângă, îi pare rău de gândăcel, iar lacrimile îl fac să ruginească. Atenție însă aici cum îi ajutăm pe copii să decodifice mesajul, astfel încât să nu creadă că acțiunile lor sunt de neiertat. Textul oferă salvarea, în rândurile următoare Omul de Tinichea se străduiește să fie mai atent pe unde calcă.
  • Paginile 56-59 și 69 vin cu tema găsirii soluțiilor. Personajele au de traversat o prăpastie, apoi un câmp cu maci care pot adormi pe oricine. Dacă le citiți copiilor textul, înainte de a afla cum s-au descurcat ei, întrebați-i pe copii despre care cred ei că ar fi posibilitățile de rezolvare a problemei.
  • Despre mărinimie aflăm la pagina 67: Barza care îl scoate pe Sperie-Ciori din apă nu așteaptă o răsplată pentru ajutorul oferit: „Mi-e în fire să-i ajut pe cei aflați la necaz.”.
  • Puterea grupului e foarte bine prezentată pe tot parcursul cărții. Un pasaj anume potae fi analizat în detaliu, cel de la pagina 75, când o mulțime de șoareci mici reușesc să tragă carul greu.

Unde ai mai întâlnit motivul celor trei probe?

  • Scena în care personajele poartă ochelari colorați mi se pare tare interesantă. Ea apare începând cu pagina 89: personajele primesc ochelari verzi prin care totul se vede verde. E de urmărit această idee până la finalul cărții, deoarece la pagina 103 se dovedește că lumea avea de fapt toate culorile, însă Vrăjitorul din Oz îi manipulează pe oameni cu acești ochelari. La un moment dat Dorothy iși dă seama că e ceva în neregulă cu acești ochelari și va fi interesant de văzut dacă cititorii vor remarca acest detaliu. Putem experimenta aici purtând o pereche de ochelari de soare, cu lentile negre sau albastre: Ce culoare vom vedea? Cum sunt lucrurile? Putem confecționa chiar noi niște ochelari. Și, desigur, ne-am putea imagina că purtăm niște ochelari cu lentile de-o anume culoare și am desena lumea pe care o vedem în acest fel.
  • La pagina 93 Oz se autointitulează: Oz cel Mare și Cumplit. În replică Dorothy se prezintă ca fiind Dorothy cea Mică și Blândă. Iată că avem deja un exercițiu pentru ora de dezvoltare personală: Tu cum ai putea să te prezinți? Ce ai spune despre tine? Ce cuvinte te caracterizează?
  • Citind și analizând Vrăjitorul din Oz, putem îndruma copiii să găsească motive și teme pe care le-au mai întâlnit și în alte texte. De exemplu gradarea acțiunii, ochiul magic sau ciclopic, motivul trecerii unei probe, motivul obstacolelor, motivul celor trei încercări. La pagininile 102-107 cele trei încercări nu sunt ale personajului pozitiv, ci ale celui negativ: Vrăjitoarea cea Rea de la Apus suflă în fluierul ei de argint o dată, apoi de două ori și de trei ori și de fiecare dată primește ajutor de la alte personaje: lupii, ciorile, albinele. De observat aici că și mărimea animalelor diferită: mai întâi vin lupii cei mari, la sfârșit vin albinele mici.
  • În ce poveste personajul primește daruri și care sunt acestea? La pagina 120 omuleții Winki oferă daruri personajelor principale. Ce fel de daruri sunt: frumoase, utile, magice?

Cum arată o Țară de porțelan?

  • M-am amuzat să găsesc o explicație frumoasă pentru expresia „a fi ascuțit la minte”. La pagina 143 Vrăjitorul din Oz reconstruiește capul lui Sperie-Ciori și îi fixează umplutura cu niște ace care îi rămân ieșite din cap, însă despre ele Leul afirmă că: „Sunt dovada că-i ascuțit la minte.” Ce înseamnă a fi ascuțit la minte?
  • Nu-i așa, că dacă nu ați citit cartea, vă imaginați că Vrăjitorul din Oz e chiar un vrăjitor? Ei bine, la pagina 130 aflăm ce înseamnă un impostor. E de analizat cu cititorii toată explicația vrăjitorului, dar și felul în care, un capitol mai departe, el reușește să plece din Cetatea de Smarald.
  • La pagina 142 aflăm cum vrăjitorul le îndeplinește dorințele Omului de Tinichea, Leului și lui Sperie-Ciori. Oare ce părere vor avea copiii despre desfășurarea acțiunii?
  • Vă imaginați cum arată o Țară de porțelan? La pagina 163 unde începe un capitol dedicat acestei țări aflăm o frumoasă descriere. Am putea construi sau desena o astfel de țară? Dar mai întâi am putea căuta informații despre materialul numit porțelan, despre utilizările sale, am putea face o colecție sau o expoziție cu obiecte din porțelan.
  • Îmi imaginez o hartă cu toate lumile prezentate în această carte. Frank Baum a ales ca fiecare țară să aibă o culoare anume: țara Munkinezilor este albastră, Orașul de smarald e verde, țara omuleților Winki este galbenă, țara omuleților Quadlingi este roșie, Țara de porțelan este albă.

Acestea sunt ideile mele. Dacă și voi ați citit cartea Vrăjitorul din Oz și ați desfășurat activități pe marginea ei, vă invit să ne povestiți în comentarii. Gasiti cartea de cumparat AICI.

Alte articole pe blog: Copacul cu 13 etaje, Domnul Sconcs

Ema

1 thought on “Vrăjitorul din Oz și cum să valorifici textul”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *